Museum of Bellas Artes

În urmă cu aproape o săptămână am dat, mai mult la întâmplare, click pe unul din statusurile de pe mess. Scria repeat. Previzibil, că așa mi-a ajuns și mie în playlist. I-am descoperit astfel pe cei de la Musem of Bellas Artes. Am căutat și răscăutat alte muzici de-ale lor. Am găsit vreo cinci, maxim, printre care și de un cover cu care au îndrăznit să se lanseze. Și care, de altfel, a prins foarte bine la public.

Oamenii ăștia vin din Suedia și abia în urmă cu trei zile am aflat că urmează să aibă concert la Cluj-Napoca. Am rămas mută, am răsfoit interneții și am aflat că o să cânte și în București, apoi poposesc în Ardeal, fix în urbea în care mă aflam. Toate bune și mult mai bune după ce mi-am asigurat intrarea liberă câștigând un concurs pe partytude.ro, care ofereau niște invitații. Am descoperit astfel trio-ul indie electro-pop suedez și la câteva zile i-am și ascultat. De-ar fi așa de simplu cu toate trupele minunate de care urmează să dau fără să-mi dau seama!

Am ajuns și la concert. De data asta, ca de multe alte dăți, singură. Până să înceapă să cânte suedezii ăștia magnifici, mi-au ținut compania ceva muzici indie rupte parcă din al meu playlist. A fost bine, dansant, singura dată când m-am simțit în stare de petrecut mai bine de câteva ore în clubul respectiv. A început apoi concertul, nu s-au lăsat foarte mult așteptați, cum am aflat apoi că s-a întâmplat la București, dar ceva probleme de sunet tot au avut.

Prima piesă, care stătea agățată sub acel status amintit anterior, a fost cântată de două ori, tocmai din cauza acestor probleme tehnice. În cazul ăsta am reușit și eu să sun persoana de la care am aflat cu încântare de oamenii ăștia. Doar sunt obsedată de sunat oameni faini de la concerte, iar în acest caz chiar se merita.

După un timp, de la prea multă înghesuială și coate în spinare, mi-am mutat cuibul, mai la distanță, unde muzica se auzea cam ca în căștile mele silențioase sprijinite de patul de la cămin. Dar a fost bine. Nu-mi amintesc însă, cum de s-a ajuns atât de repede la bis. Bine am găsit eu pe interneți cinci melodii, oamenii le-au cântat pe toate, ne-au încântat puțin, destul de concentrat, totuși, apoi s-au retras și au început drujbele. Apoi m-am retras și eu ca măgarul în ceață, nu înainte de a mă rătăci puțin prin zonă.

sursa foto și mai multe

Diana Written by:

Be First to Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *