Surâsul fetei din tramvai
M-a fermecat definitiv.
Am înc-o dramă la activ.
Exact ca domnul Ion Susai.
Adi mă roagă să postez ceva cu cele mai deștepte cuvinte de prin filmele pe care le-am văzut. E drept că am văzut cam multe și mai drept e că nu mai știu care-s cele care m-au marcat la capitolul replici. Majoritatea filmelor la care am rămas mută și am stat să le privesc și creditele au avut niște scântei și dincolo de vorbe. Nu știu cât sunt de deștepte următoarele vorbe selectate din filmele pe care mi le amintesc, dar dacă le expun aici înseamnă că cel puțin mie mi-au transmis ceva.
- Dedication – un film nu tocmai extraordinar, dar numai bun pentru o minte încâlcită ce-și dorea să vizualizeze ceva lejer. Aici, printre altele, am dat și peste niște definiții mai mult sau mai puțin obscure (sau clișeistice) ale vieții, în funcție de starea psihică a personajului central:
Life is nothing but the echo of joy disappearing into the great chasm of misery.
Life is nothing but the occasional burst of laughter rising above the interminable wail of grief.
Life is a horrible little giggle in the midst of a forced death march towards hell.
An interminable wale of grief…
No. Life is a single skip for joy.
- Synecdoche, New York – unul din filmele care m-au lăsat mută:
There are a million little strings attached to every choice you make; you can destroy your life every time you choose. plus
- Eternal Sunshine of the Spotless Mind (același scenarist, deci nu mă mir):
Too many guys think I’m a concept, or I complete them, or I’m gonna make them alive. But I’m just a fucked-up girl who’s lookin’ for my own peace of mind; don’t assign me yours.
- Breathless (Acest Godard de toate zilele):
It’s sad to fall asleep. It separates people. Even when you’re sleeping together, you’re all alone.
- Into the Wild (pentru că nu-s puține dățile când îmi vine să dispar, să mă izolez, paradoxal, într-un loc fără margini):
I’m going to paraphrase Thoreau here… rather than love, than money, than faith, than fame, than fairness… give me truth.
If we admit that human life can be ruled by reason, then all possibility of life is destroyed.
I will miss you too, but you are wrong if you think that the joy of life comes principally from the joy of human relationships.
Și ar mai cam fi, dar e prea duminică să răscolesc prin imdb. Nu pot, totuși, să nu amintesc și unele din seriale. Ar fi cele din Dr. House, care-s prea multe și sarcastice ca să le mai notez, dar totodată, de reținut. De asemenea, chiar de am să cad în patetic, trebuie să las și bucata întrebare retorică din How I Met Your Mother care încă mă răscolește și poate va fi subiectul unei alte postări:
Shouldn’t we hold out for the person who doesn’t just tolerate our little quirks, but actually kind of likes them?
Era să uit, dau leapșa mai departe, de data asta, pentru Adi, Cristina și Ioana.
Be First to Comment