* de rezoluții pentru noul an, mototolite wishlists, scrise cu cea mai măruntă fărâmă de încredere și încercuite cu cele mai stângace vise;
* de articole încărcate cu ce-am făcut în 2010, câteodată, nici pe mine nu mă mai interesează, de ce mi-aș plictisi, acum, la final/început de an, cititorul?
* nu mai adun persoanele cunoscute, persoanele ce mi-au căzut dragi, alea ce-au frânt inimi sau au dat palme; le țin ascunse în două sertărașe: unul cu cenușă, altul cu zâmbete presate;
* nu-mi fac topuri nici de muzici, filme, cărți sau alte împliniri din 2010;
* feeeeee!
* nu mai contează locurile unde-am fost și nici câte-am împlinit din lista cu dorințe pe 2010;
* am uitat la doișpe să-mi pun dorință, n-am purtat nimic roșu, nu am simțit revelionul nici măcar ca pe o altă zi din an, ci chiar mai banal, dacă se poate;
* nu mă plâng de pierderi și nici nu mai am chef de paranoia, îi las pe alții să o accepte, că am observat tot mai multe persoane cu potențial, din fericire nu în juru-mi;
* n-am mai făcut legături, pacturi, promisiuni și nu mi-am schimbat relationship status-ul după anul nou, mai repede m-aș rupe de toate rețelele sociale;
* nici seninătate, nici dorință, dar nici pesimism nu simt când mă gândesc la anul în care-am aterizat;
* vreau doar atât: un an normal, liniștit, cu mai puține urări și mai multe îmbrățișări; și asta fără a-mi agăța dorința într-o listă.
P.S. – momentan nu mă bucură nimic mai mult decât îmbrățișarea sinceră a unui pui de om.
alt P.S. – dacă-mi vine să dispar o vreme, prietene, o să te găsesc în același loc la întoarcere? dacă mi s-ar urî puțin de toate, ai sta liniștit, fără să încerci să înțelegi prea multe, fără să diseci gesturi grăbite și m-ai aștepta, zic pentru a 3a oară cuvântul, cu o îmbrățișare?
11 Comments