Filmul, fotografia, melodia şi poezia de sâmbătă (36)

– revin după o lungă şi de neînţeles pauză, dar nici de data asta nu tocmai la timp.

1. Biutiful

You can give up, let yourself go… or grit your teeth and hang on like stupid people do.

Vin şi eu acum să vorbesc de filmul ăsta care a fost deja destul de comentat, văzut pe la Tiff-uri prin oraşe şi multe altele. L-am văzut săptămâna trecută, în Piaţa Unirii. Aşa cum spuneam şi de Mar Adentro, un alt film cu Javier Bardem bolnav, că pare-se, îl prind rolurile astea, aş zice că şi Biutiful e un film de văzut şi disecat de unul singur. Nu, nu e comedie, cum mi-ar fi plăcut să le pot spune celor prezenţi la film şi care se hăhăiau la orice chestie pe care n-o înţelegeau. Biutiful e un film prea trist, pe care l-ai revedea doar ca să mai prinzi şi să-ţi regăseşti din tresăririle stârnite. Dacă asociam situaţia personajului din Mar Adentro cu o explicaţie în acceptarea morţii, aici, personajul, pus în faţa acestui fapt, nu vrea să moară. Ceva pe placul meu, despre film, am citit aici.

2. Viaţa mea se iluminează

de Nichita Stănescu

Părul tău e mai decolorat de soare,
regina mea de negru şi de sare.

Ţărmul s-a rupt de mare şi te-a urmat
ca o umbră, ca un şarpe dezarmat.

Trec fantome-ale verii în declin,
corabiile sufletului meu marin.

Şi viaţa mea se iluminează,
sub ochiul tău verde la amiază,
cenuşiu ca pământul la amurg.
Oho, alerg şi salt şi curg.

Mai lasă-mă un minut.
Mai lasă-mă o secundă.
Mai lasă-mă o frunză, un fir de nisip.
Mai lasă-mă o briză, o undă.

Mai lasă-mă un anotimp, un an, un timp.

3. Cold Water

“can’t you see i try swimming the same deep water as you… “

de Radu Afrim

4. Never for me…