Colecționarii de colecții – din Clujul de altădată și nu numai

Ancuța-Lăcrămioara Chiș este colaborator organizare evenimente, autor şi curator în cadrul Casei de Cultură a Municipiului Cluj-Napoca. Este preşedintele Asociaţiei “Clujul de altădată”, care propune toate aceste expoziții. Ucu Bodiceanu este coordonator de programe la Casa Municipală de Cultură, este cinefil și scrie cărți pentru copii. Lucrează de ani buni împreună și continuă să adune, pentru cei interesați, cele mai atrăgătoare povești în imagini, fie despre Clujul de altădată, cu locurile și oamenii lui, fie cu cele mai inedite reclame vechi. Asociația culturală “Clujul de altădată” a fost fondată oficial în 2011, însă sunt mai bine de patru ani de când Ucu Bodiceanu și Ancuța Chiș și-au început colecția de… colecționari.

Poate să fie pasiune, nevoia de un hobby, obișnuință, dragul pentru anumite obiecte sau o altfel de ordonare a amintirilor. Motivele pentru care unii oameni adună diverse obiecte pot fi la fel de multe precum tipurile de colecții. Deţinătorii lor pot avea în comun atenția pentru detalii, plimbările la târguri, grija pentru obiectele lor și după caz, disponibilitatea de a scoate chiar bani buni din buzunar pentru a adăuga ceva colecției.

Cum luna aceasta ne îndreptăm interesul și curiozitatea spre colecții și colecționari, nu putem omite faptul că doi clujeni strâng cele mai inedite obiecte și le expun publicului. Ei ar putea fi numiți colecționarii de… colecții și de colecționari.

“Colecționarii sunt oameni minunați”, îmi spune Ucu Bodiceanu în mod repetat. E drept, a și cunoscut foarte mulți dintre ei. De la el și de la Ancuța-Lăcrămioara Chiș, colaboratoarea sa din cadrul asociației culturale Clujul de altădată, am aflat mai multe despre colecționari.

“Colecționăm colecționari de vreo patru ani, îi scoatem de la naftalină, ca să zic așa. Unii sunt dificili, își ascund colecțiile, se tem să nu le fie furate sau vandalizate și foarte puțini sunt cei care-și dau adresele”, mi-a explicat Ancuța Chiș. Mulți dintre ei nu-și ascund numai micile opere de artă, ci se ascund și ei, nu vor să fie intervievați. Totuși, cei doi au reușit să întâlnească și colecționari dispuși să permită ca obiectele lor să fi expuse câteva zile. “Noi i-am convins să-și arate colecțiile lumii”, mi-au spus cei ce organizează frecvent expoziții de la cutii de chibrituri până la mașini de epocă.

“Colecționarii sunt oameni fericiți, scria Goethe, dar noi suntem și mai fericiți, pentru că îi convingem pe ei să realizeze aceste expoziții de care se poate bucura publicul interesat”, povestește domnul Bodiceanu.

Colecționarii își completează des seturile de obiecte, fac schimb, se anunță între ei. Nu contează neapărat valoarea financiară a obiectelor. “Unii le strâng din pasiune, la alții se transmite din generație în generație, însă nu toți sunt înțeleși de familie și apropiați. Prietena unui domn care păstrează documente vechi spune că el colecționeză bacterii”, povestește Ancuța Chiș. De la cei doi am aflat că există printre aceștia și persoane foarte atipice, care colecționează de la săpunuri din hoteluri și băuturi din aeroport, până la bibelouri cu câini.

Pasiunea pentru colecții i-a atins și pe ei, Ancuța-Lăcrămioara mi-a spus că are foarte multe sticle vechi de parfum și reclame la parfumuri. Domnul Ucu Bodiceanu deţine foarte multe pipe și pachete de țigări, şi amândoi sunt atrași de mai tot ce ține de Clujul vechi, caută obiecte și fotografii de altădată pentru a stârni nostalgii și bucurii clujenilor.

“La fiecare expoziție găsim ceva inedit, selectăm foarte mult, expunem doar ce ne place”, spune Ancuța. Cei doi apelează de fiecare dată la colecționarii colaboratori, caută în arhive, biblioteci și sunt prezenți la târguri.

Cea mai mare colecție a asociației este cea de reclame. Expoziția “Un secol de publicitate” a devenit anuală, având mare succes încă de la primele ediții. “S-a creat un boom la nivel național și internațional, se cer reclame… la nivel de artă. Reclamele la țigarete sunt foarte valoroase, mai ales după anii 2000, de când au fost interzise”.

Țigaretele sunt printre personajele principale ale expozițiilor asociației. În primăvara anului trecut au organizat singurul proiect pe tema artei declanșate de fumat, “Patimă și viciu, artă și fum. O istorie a fumatului în România”, invitând publicul din mai multe locuri din țară să facă o călătorie prin istoria acestui tabiet, transformat în artă.

O altă expoziție foarte apreciată a fost cea cu Familia Regală în Uniformă, care a avut loc la Sinaia, la aniversarea de 90 de ani a Regelui Mihai.

În aproape 3 ani au organizat mai bine de 40 de expoziții și le sunt dragi toate, de la expoziția cu radiouri care nu valorează foarte mult, oricât de vechi ar fi, până la parada anuală a automobilelor retro, unde s-a prezentat un colecționar din București cu un Ford ce valorează 1 milion de euro. Chiar dacă unii colecționari ar prefera să-și vadă doar obiectele lor expuse, pentru ca expoziţiile să nu fie monotone, cei doi adună obiecte de la mai mulți și “dau viață colecțiilor”.

Când vorbesc despre ceea ce fac, o fac cu atâta pasiune încât te poartă parcă prin toate expozițiile lor. Nu poți să nu te imaginezi trăind în acele vremuri pe care ei le readuc prin cele mai interesante lucrări strânse de oameni la fel de pasionați.

Pe viitor, Ucu Bodiceanu și Ancuța-Lăcrămioara Chiș plănuiesc expoziții cu tema sportului clujean, fotografii cu Piața Unirii de-a lungul timpului, o expoziție cu motorete vechi și multe alte surprize.

Credite foto: Tiberiu Matei și arhiva Asociației Culturale Clujul de altădată

Articol publicat în Revista Bulevard