Pe foarte scurt vă spun că sunt tot mai aproape de PLAI, festivalul ajuns la a zecea ediție, care e anul ăsta plaiX și care nu ne transmite prea multe informații muzicale încă. Pe mine nu mă deranjează, nici nu mi-am bătut capul să aflu, aș fi venit oricum, chiar dacă-mi devin tot mai grele deplasările. Pentru mine, deși n-am participat decât la două ediții, dar am auzit povești faine despre toate, PLAI e festivalul la care vin oricum, și aș veni cu ochii închiși, în așteptarea zâmbetelor garantate și a bucuriilor pentru urechi.
Aștept surprizele și-s pregătită pentru ele. Taximetristul ce m-a adus aseară de la gară, când a aflat că am venit la PLAI, m-a întrebat dacă nu cumva sunt cântăreață. Toată lumea e curioasă care-s artiștii și bănuiește pe oricine. Zic să ne relaxăm și să așteptăm numai cu emoție ce ne-a pregătit minunata echipă de voluntari ce face festivalul ăsta tot mai frumos și atipic de la an la an. Între timp, mă voi bucura de varietatea celorlalte activități, pe care le puteți descoperi și voi în program. Și, desigur, aștept cu nerăbdare plimbarea prin:
Atât, scurt, că-s grăbită să-mi termin treaba, să mă pregătesc pentru zilele la muzeu (chiar și pe ploaie) și să mă deconectez apoi cu ajutorul PLAI de toate cele.
Be First to Comment