Am început neîndemânaţi
să descoperim treptat,
lumea celuilalt.
Am continuat în confuze acrobaţii
fără să ne observăm stângăcia
şi acum, ne temem că vom sfârşi
fără să îndreptăm ceva.
Urletul stins din noi vrea să ne-ndrume,
dar tentaţiile ne adulmecă
şi spiritul se lasă suflat dintr-un zid
unde încolăcirile stângace
l-au împresurat.
Nu aşteptările ne-au depărtat
ci teama şi gândul,
grija de mine, de tine, de noi,
ea ne-a supus înfrângerii
şi degeaba stăm acum erudiţi,
suntem goi.
Am rămas fără tine într-un lan de fum
Şi nu ştiu dacă te-am putut avea vreodată.
Be First to Comment