Plus Noi

Căutăm nume de formaţie; cuvinte cheie: folk, Padre, SEBI, Post Scriptum, distinct, clar, eco, munte, Trascău, adăugire, completare.

Asta era prin septembrie. Până la urmă şi-au ales şi nume: PLUS NOI, iar primul lor album se numeşte Cântece Crude.

Formaţia “Plus Noi” este înfiinţată în anul 2009, şi are în componenţă 4 membrii. Primii doi: Stelian “Padre” Petrescu, poet şi compozitor, Kincses “Talisman” Sebastian, voce şi chitară, din Aiud şi restul: Victor “Laureatul” Surugiu şi Adrian “Axânte” Puiuleţ, din Centrul Universului aka Zlatna. Să nu uităm nici de impresar: Truţă “Pisi” Răducu. Ne vedem pe MTV, sau în cel mai rău caz, pe Trilulilu şi Youtube, că ne băgam noi!


Padre
(responsabil de muzică şi majoritatea versurilor), Talisman (chiar seamănă!), Axânte (îmi permit să-l numesc “mare om”, plin de ambiţii şi veşnic visător) şi Laureatul (omul ăsta cântă de când îl ştiu, am fost şi vecini, iar când eram mică tare, iar el făcea probe de microfon pe balcon, am crezut, în infantilitatea de atunci, că ne vorbeşte Dumnezeu) – acestea sunt poreclele celor care se adaugă în valul folk-ului. Cam aşa se prezintă Plus Noi. Drept o adăugare. Dar nu orice fel. De când i-am ascultat prima dată, şi din nefericire am făcut-o pe youtube, am simţit că aşa ceva nu o să mai aud curând sau cel puţin, nu m-a mai atins aşa ceva de multă vreme.

Până la anul, când vor scoate un nou album, mă voi mulţumi să-mi ung clipele cu muzica lor. Şi nu exagerez. Nu oricine gustă folk-ul, muzica de munte. Unii chiar asociază acest gen cu muzica populară. Eh, ignoranţa sau poate doar diferenţa de gusturi. Tocmai de aceea nu accept niciun comentariu când spun că oamenii aceştia fac o treabă minunată, fac muzică. Oricum, degeaba mai înşir eu prea multe vorbe, cel mai bine ar fi să daţi câte-un clik pe play.

Băieţii ăştia, montaniarzi cum se numesc ei (pentru că pe lângă muzică, sunt la fel de îndrăgostiţi şi de munte) trăiesc într-o stare de aiurea, ei aud oftatul mut. Şi nu vor să-i lăsăm să moară uşor de dor. Şi pentru că muzica lor e frumoasă precum umbra unei idei, am ajuns şi eu acum câteva zile, la una dintre lansările lor.
Prima apariţie în formula aceasta au avut-o în Alba Iulia la Galeriile Trinity în cadrul festivalului de folk „Ziua de Mâine” din noiembrie.

Din ochi ne curg…
Din ochi ne curg, picuri de sevă de brad,
Iar când zâmbim
E-un zâmbet tăiat în scoarţă de fag.
Prin vine ne curg, esenţe de pin,
Iar foşnetul tău e-al nostru suspin…

Între timp (au mai cântat şi prin Alba Iulia pe la distinsul mall şi în deschiderea trupei de teatru Skepsis) au mai avut vreo două lansări prin Aiud, de unde sunt doi membri ai trupei (Padre şi Talisman) şi în cele din urmă, în Zlatna sau C. U. (Centrul Universului), localitatea de baştină a Laureatului şi a lui Axânte. Şi a mea de altfel, dar eu prefer să îi spun marte, deşi acum, cu atâtea pături de zăpadă, chiar arată bine, parcă ar fi o mică staţiune montană.
Dar nu e. Deşi e aruncată între munţi. Trascău şi Metaliferi, dar cam atât despre asta. Aşa că, pe 18 decembrie, în „oraşul” cu pricina, Plus Noi şi-au mai lansat încă o dată albumul, spre bucuria celor prezenţi. Şi chiar dacă au murit uşor, dar de frig, au reuşit până la urmă să ne încânte, ba chiar ne-au cântat şi o melodie nelansată, care va apărea cel mai probabil în următorul album.

Adrian Puiuleţ: Dintre piese îmi place cel mai mult Evocare, de când am auzit-o; îmi plac mult şi Stihirile; De dor e superbă; însă în concert, după o piesă lentă, Am iubit sună bestial. Toţi care ne-au auzit spun că ne auzim mai bine în concert; şi nu e un trucaj, au dreptate!

<object width=”480″ height=”385″><param name=”movie” value=”http://www.youtube.com/v/gcUv0Yil9tw&amp;hl=en_US&amp;fs=1?rel=0″></param><param name=”allowFullScreen” value=”true”></param><param name=”allowscriptaccess” value=”always”></param><embed src=”http://www.youtube.com/v/gcUv0Yil9tw&amp;hl=en_US&amp;fs=1?rel=0″ type=”application/x-shockwave-flash” allowscriptaccess=”always” allowfullscreen=”true” width=”480″ height=”385″></embed></object>

Blogul Plus Noi: Folk Plus Noi
Un pion foarte important: Trascău Corp Zlatna

Diana Written by:

Be First to Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *