*i-am ascultat iar live pe băieții de la Plus Noi, de data asta într-un cadru foarte organizat și-anume la Casa de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia, cu prilejul celei de-a 6a (cred) ediții a festivalului de folk ziua de mâine.
*n-am fost surprinsă să văd sala surprinsă ci mai degrabă nerăbdătoare, pentru că știam că așa va fi.
*am plâns și-am râs – ăsta e efectul Plus Noi pentru mine.
*și m-am foarte bucurat să-i văd răsplătiți așa cum merită.
*și-ar fi trebuit să știe toată sala că versurile alea ce i-au umezit și aproape toate celelalte din melodii îi aparțin unuia din membri.
…si daca toate-s doar pareri, ori viziuni si optiuni,
iar dar timpul e-un mister barfit in mii de notiuni,
de curge totul ca un rau si totul este relativ,
cum spun cu fala filosofii doar ca sa para mai concisi,
daca nimic nu-i la-ntamplare si toate au un rost al lor,
mai am si eu doar o parere, impartasita tuturor:
pentru ca Cerul Preainalt cu mari sperante ne umplu,
parerea mea-i ca-ntre pareri o certitudine esti tu…
*petrecerea a continuat apoi în ceva tavernă – oamenii ăștia-s obișnuiți să cânte mult, nu 30 de minute și alea 15.
*iar mai jos postez o scurtă cronicuță a recitalului scrisă pentru blogul Plus Noi.
Au în spate ani de antrenament în fața focului de tabără. Mai au, tot în spate, dar și față-stânga-dreapta, o poveste despre prieteni. Așa s-au copt cei care și-au lansat anul trecut în cadrul aceluiași festival, cântecele crude.
Că au o sensibilitate aparte nu e suficient de zis când vrei să explici ce e cu Plus Noi. Că sunt altfel au dovedit-o de zeci de ori înainte. Prietenii lor, prietenii prietenilor lor, alți apropiați – știu toți ce e cu adăugirea asta în pânzele muzicii folk. Vineri seara au mai aflat încă vreo 600 de oameni. Plus Noi a ridicat în picioare întreaga sală a Casei de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia. Am auzit, într-adevăr, ropote de aplauze!
Băieții au început ușor timid, au foșnit tomnatic, apoi s-au încâlcit în monologuri și balade aiurea. Au sensibilizat și încălzit publicul prin glume firave și cântece crude de iubire și munte. Iar când poetul formației și-a recitat certitudinea, sala și-a blocat zâmbetul pe fața obosită, venită să zacă multe ore-n folk, iar orice reacție s-a transformat în bătăi ritmate de palme.
Cu un început plin de emoție și izbucniri haioase pe parcurs, grupul folk s-a axat pe rețeta – probabil neinventată și nici intenționată – înmoaie publicul, apoi încinge-l! Nu vreau să stric surpriza celor care așteaptă cu nerăbdare al doilea album, dar câteva melodii au surprins prea plăcut publicul și l-a convins să-i cheme pe băieți la bis. Dacă prietenilor trupei le-a dat o lacrimă, ceilalți sigur și-ar mai fi dorit cel puțin încă o pereche de palme. Efectul Plus Noi nu e o glumă.
Și pentru că în ultima vreme i-am ascultat mai mult live decât mp3, am să caut cântecele crude, am să suflu praful de pe cd-ul vechi care-ar pofti ceva demidulce și-am să retrăiesc ce simt cei care au pus mâna pe album și urechea pe Plus Noi abia de vineri încoace.
O filmare din octombrie de la Cluj-Napoca, ceainăria La Port.
4 Comments