Recunosc, tura asta am fost ignorantă când am ales un…
Category: culturale
Asta-i perioada aia a anului din care eu îmi trag seva. FITS și TIFF sunt combustibil pentru ozeneul meu. Din 25 până în 31 mai, mă încarc cu teatru. Aș sta până la final și, chiar dacă-s bucuroasă că cele două festivaluri nu se mai suprapun, tura asta vreau 10 zile de TIFF, cu-atât mai mult cu cât ieri am aflat o grămadă de vești bune despre festivalul de film de la Cluj.
Nu știu dacă e coincidență sau o adevărată sursă de inspirație, însă în 2012 se domolesc crizele. Festivalul de Teatru de la Sibiu stă sub semnul crizelor, în timp ce filmele din competiția de la TIFF au ca temă centrală crizele de orice fel.
De asemenea, o parte din cei cinci cititori ai mei (da, a crescut numărul), știu că mie-mi place Sigur Rós. Unul, care probabil a citit de pe blogul ăsta cam tot ce am uitat eu c-am scris, știe cât de impresionată am fost când, acum doi ani, la FITS, un spectacol de dans a început pe una dintre piesele lor. Ce nu știe prea multă lume, poate doar cei care au răsfoit blogul festivalului de film și presa clujeană de ieri, e că un membru al trupei a făcut coloană sonoră a unui film ce va fi prezentat la TIFF, Vulcanul, și mai mult, va fi prezent la Cluj ca membru al juriului.
Și acestea nu-s singurele elemente care mă fac să îndrăgesc așa tare cele două festivaluri. Până la urmă, e vorba de teatru și de film, două stări în fața cărora îmi las ochii căscați, gândurile într-un ungher de minte, sufletul deschis, mintea tot mai limpede și toate grijile cât mai departe. Preț de câteva momente (până la câteva ore), mă las furată din viața mea și trăiesc cât mai frumos și mai ales, artistic, prin alții.
Abia aștept să vă povestesc și vouă prin ce vieți am mai trecut, ce trăiri am adunat și câte culori mi-au luminat retina (aici vin și cu partea foto, dacă aparatul meu antic și drag binevoiește să fie resuscitat). Între timp, vă las lista spectacolelor pe care intenționez să le văd la Sibiu, cine știe, poate vom fi colegi de sală și stări. În ceea ce privește filmele de la TIFF, vreau să las spontaneitatea să aleagă, mă las ghidată și de recomandările făcute de Mihai Chirilov, plus doza binemeritată de Kubrick.
Spectacole de la FITS 2012, care vor trece prin retina ozeneului:
Poposesc uneori cu orele pe blogul lui Iv. Citesc, recitesc, mă bucur. Iv vrea să ne recâștigăm inocența, am gândit-o de multe ori, iar aseară am auzit această idee venind din partea Ancăi Mureșan, una dintre persoanele care au vorbit despre personajul un pic fictiv și poezia lui perfect reală.
“Un fluture m-a rugat să-ți transmit asta, vezi și tu” Iv (asta scrie pe cartea lui Iv pe care-am luat-o aseară, prima dintre cele 30 cu dedicații speciale din partea enigmaticului autor).
Aseară s-a așezat în palma mea un fluture cu versuri pe aripioare. Am fost la lansarea cărții lui Iv cel Naiv, Versez, la librăria Cărtureși.
Am fost primită cu ceaiuri bune și biscuiți și-am admirat decorul făcut de Vladimir Turturică. M-am simțit ca-ntr-un acvariu cu pești multicolori, povestitori, iar cei mai apropiați de Iv ne-au și vorbit despre el. El i-a rugat, ne-a mărturisit asta printr-o înregistrare, pe care-o puteți citi mai jos:
Știu că mulți dintre voi ați venit aici ca să aflați cine sunt. Pot să vă spun cine nu sunt. Nu sunt un adolescent talentat, plin de coșuri, nu sunt un proiect de marketing, nu sunt o ea, de fapt, nici n-am suferit un accident care m-a desfigurat. Port ochelari. Nu țin morțiș să nu aflați cine sunt. E frumos aici la Cluj. Și mai curat în interioarele oamenilor. Cred că sunt într-un fel gândurile voastre. Sunt pofta voastră de idei, bucuria voastră în fața unei glume neașteptate, supriza plăcută de după colțul următorului vers. N-am o voce prea comercială. Noroc că scriu bine. Așa că i-am întrebat pe niște prieteni dacă vor să vă zică ce cred despre ce scriu. Slavă Domnului, cred ceva și au vrut. Nu știu ce o să vă zică, mai ales că nu i-am întâlnit niciodată. Dar îmi sunt tare dragi. Sper să nu exagereze, nici cu laudele, nici cu lipsa lor. Abia aștept să vină primăvara!
Și eu aștept nerăbdătoare primăvara, iar pe lângă zâmbetele primite azi, pot spune că și lansarea de ieri a adus primăvara mai aproape de mine. Mai multe despre lansare, despre ce s-a discutat, am scris în alt loc și voi publica curând, așa că voi reveni cu link-ul. Până atunci, vă las cu o poezie de pe aripa dreaptă a fluturelui trimis de Iv.
din seria: iată că sunt evenimente şi chiar culturale şi în Alba Iulia, doar că stau pitite şi trebuie să le descoperim şi să dăm de ştire!
Se ştie că la Alba Iulia folk-ul e la el acasă. Şi pentru că nu e un simplu vizitator, ce calcă pragul cetăţii în noiembrie, la festivalul deja suficient de amintit, Ziua de Mâine, aflaţi că folkului îi mai place să hălăduiască uneori prin câte-un bar, pe unde un trubadur pus pe note muzicale, scoate o chitară sau, după caz, o ukulele şi bucură fiinţele venite la o porţie de relaxare.
Pentru albaiulienii ce îndrăgesc oamenii cu chiatare şi cântecele lor de munte şi nu numai, se va organiza vineri, 3 februarie, recitalul de folk “Ritmuri de iarnă”, care se pare că a ajuns deja la a III-a ediţie.